Apele Europei sunt mult mai curate decât acum 25 de ani datorită investițiilor în sisteme de tratare a apelor reziduale menite să reducă poluarea produsă prin epurarea apelor uzate urbane. Cu toate acestea, obiectivul DCA pentru 2015 a fost îndeplinit doar pentru 53 % dintre corpurile de apă de suprafață din Europa. Celelalte se află încă într-o stare ecologică proastă (Raportul privind gestionarea bazinelor hidrografice 2012).
În pofida îmbunătățirii considerabile a modului de epurare a apelor uzate, a reducerii pescuitului excesiv și a extinderii ariilor marine protejate, obiectivul DCSMM 2020 pentru atingerea stării ecologice bune în apele costiere și cel marine rămâne dificil de atins.
Efectele poluării apei asupra sănătății omului sunt multe și extrem de nocive. Este foarte important ca fiecare persoană să conștientizeze că apa poluată poate îmbolnăvi orice organism sănătos și, mai mult, poate duce la deces. Agenții patogeni din apă sub formă de bacterii care cauzează boli și viruși provenite din deșeurile umane și animale sunt o cauză majoră a bolilor provenite din apa potabilă.
Chiar și înotul poate reprezenta un risc. În apă pot exista foarte mulți poluanți chimici, de la metale grele, cum ar fi arsenul și mercurul până la pesticide și îngrășăminte nitrate.
După ce sunt ingerate, aceste toxine pot provoca o serie de probleme de sănătate, precum:
De asemenea, pentru ca natura să se bucure de un ecosistem sănătos este important ca apele să beneficieze de oxigen. Unde acesta lipsește, plantele și animalele se sufocă și mor. În anumite cazuri, aceste substanțe dăunătoare pot afecta viața balenelor și a broaștelor țestoase marine.
Contaminanții din apă sunt toxici nu numai pentru viața acvatică, ci și pentru oameni. Astfel, peștii acumulează cantități mari de toxine, cum ar fi mercurul, apoi ei avansează în lanțul trofic pe măsură ce prădătorul mănâncă prada. La un moment dat, acestea ajung să fie consumate și de om.
Ambele ecosisteme oferă o gamă largă de bunuri și servicii, precum și resurse naturale, mijloace de comerț și de transport și posibilități de recreere. Pentru protejarea acestor beneficii este nevoie de o perspectivă la fel de amplă. Politicile privind apa și mediul marin trebuie să fie integrate cu cele de asigurare a adaptării la schimbările climatice și a diversității biologice. De asemenea, ele trebuie să fie integrate cu politicile din diversele sectoare implicate, cum ar fi agricultura, turismul, energia și transporturile.
Resursele de apă dulce din Europa sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari, iar zonele de costiere și mările au suferit modificări semnificative în urma secolelor de activitate umană. Aceasta aa provocat schimbări de mediu la nivelul ecosistemelor costiere și marine, cum ar fi poluarea apei și eutrofizarea (sau îmbogățirea cu nutrienți), pierderea biodiversității, deteriorarea peisajului și eroziunea costieră.
Presiuni precum cele exercitate de utilizarea terenurilor, captarea apei și schimbările climatice pot modifica regimurile naturale de curgere ale corpurilor de apă. În plus, în unele zone gradul de utilizare a apei depășește adesea capacitatea resurselor de apă disponibile, provocând stres hidric. Pentru a putea beneficia în continuare de serviciile vitale pe care le oferă ecosistemele noastre acvatice, trebuie să îmbunătățim modul în care folosim și gestionăm resursele marine și de apă dulce.
Protejarea apei și a resurselor marine – și asigurarea stării lor ecologice – reprezintă unul pilonii politicii de mediu a UE. Directiva-Cadru privind Apa (DCA), introdusă în anul 2000, și Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” (DCSMM) din 2008 stabilesc cadrul pentru gestionarea tuturor ecosistemelor acvatice.Obiectivul lor este atingerea o stării ecologice bune pentru resursele noastre marine și de apă dulce printr-o abordare ecosistemică sau holistică.
acdepolt@gmail.com
0740166208
Acest proiect are ca scop principal educarea tinerilor si nu numai, pentru protejarea mediului inconjurator, pentru a se putea implica direct, sa intreprinda diverse actiuni de prevenire a poluarii si implicit a fenomenului schimbarilor climatice.
e-mail: acdepolt@gmail.com
Tel.: 0740166208 Mihaita Ganesanu
Sediul asociatiei este în mun. Slatina, str. Primäverii, nr.28, bl.7, sc.C, ap.3, jud. Olt