Bibliografie
Ce este efectul de seră și care sunt cauzele acestui fenomen?
Efectul de seră este azi considerat principalul fenomen vinovat pentru încălzirea globală la care asistă și ale cărei efecte le suportă întreaga omenire de ceva vreme. Fie că este vorba de perioade tot mai lungi de caniculă, de secete prelungite sau, dimpotrivă, de inundații catastrofale, fie că este vorba de furtuni violente, care altă dată nu se petreceau cu așa mare intensitate, se poate da vina, fără a greși prea mult, pe efectul de seră.
Totuși, mulți omit să conștientizeze și faptul că fără existența acestui fenomen care se petrece în mod natural, viața pe această planetă nu ar fi beneficiat de condițiile excelente de temperatură care au făcut-o practic posibilă. Este adevărat, pe de altă parte, că de mai multe ori în cele câteva miliarde de ani de când primele forme de viață au apărut pe Terra, aceasta a fost de mai multe ori în pragul extincției tot din cauza efectului de seră. Prin urmare, se poate afirma că efectul de seră este un fenomen ambivalent, având atât efecte pozitive, cât și efecte negative în funcție de echilibrul și concentrația gazelor acumulate în atmosferă.
Pentru a ajunge la definirea efectului de seră este necesară înțelegerea existenței atmosferei, a compoziției sale și a rolului esențial pe care aceasta o are pentru existența vieții planetare.
Atmosfera este un strat alcătuit din gaze care învelește, practic, întregul glob pământesc. Nu ar trebui însă să te gândești că acest înveliș al planetei este foarte gros. Grosimea atmosferei este de circa 40 de Km și este formată din două straturi succesive principale: troposfera și stratosfera. În cadrul troposferei, are loc acumularea gazelor de seră, însuși fenomenul de efect de seră având loc în acest strat de numai 8 Km la poli și 18 Km la Ecuator. Stratosfera este următorul strat de până la 50 Km care are și el un rol important pentru viața pe Terra, deoarece aici se află pătura de ozon cu rol de absorbție a razelor ultraviolete provenite de la Soare. Cele doua straturi ale atmosferei sunt cele care protejează suprafața planetei, printre altele, de frigul cosmic și de razele UV cu efect ucigător. În afară de troposferă și stratosferă, merită menționate și mezosfera (50-80 Km), ionosfera (până la 100 Km) și exosfera (până la 300 Km).
După cum este azi cunoscut, atmosfera planetei noastre este alcătuită din gaze, praf, vapori de apă, microorganisme, cristale de gheață și alte tipuri de mici particule. Gazele care compun atmosfera și care permit viața, așa cum este ea cunoscută azi, sunt: oxigen (21%), azot (78%), alte gaze (dioxid de carbon, metan, ozon, gaze rare etc., în proporție totală de cca. 1%).
Dintre acestea, vaporii de apă, dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, gazele fluorurate sau compușii clorofluorocarbonici (CFC) sunt elementele care fac posibilă producerea efectului de seră. Astfel, fenomenul efectului de seră apare atunci când gazele care contribuie la crearea acestui efect depășesc anumite limite de concentrație în totalul compoziției atmosferei. După cum este știut, aceste gaze permit pătrunderea energiei solare către suprafața planetei dar nu permit în totalitate schimbul invers de energie sub forma căldurii. Astfel, o parte din energia transformată în căldură primită de planetă de la Soare, împreună cu cea reflectată și cea emisă de suprafața Pământului, rămân captive sub cupola troposferei, gazele cu efect de seră acționând în mod identic serelor și solariilor pentru legume sau flori. În acest fel, căldura provenită din energia solară și din cea proprie a planetei încălzește suprafața terestră. Căldura care nu mai reușește să fie evacuată în spațiu menține o medie globală a temperaturii de circa 14 grade Celsius.
Merită menționat că, fără efectul de seră, căldura ar fi fost eliberată în spațiu dar, suprafața planetei ar fi cunoscut o temperatură medie cu circa 33 de grade Celsius mai mică decât cea cunoscută în prezent. Astfel, multor forme de viață le-ar fi fost imposibil să apară și să se dezvolte, iar Pământul ar fi fost un loc mult mai ne ospitalier și în mare parte înghețat.
Consecințele efectului de seră asupra încălzirii globale, în general, și a vieții planetare, în special
Principalul efect al creșterii intensității emisiilor GES (gaze cu efect de seră) este schimbarea climatică. Pe scurt, Pământul devine tot mai cald, fapt care, cel puțin în ultimii ani, poate fi observat în mod direct de către fiecare om de pe planetă.
Nu este pentru prima dată în istoria planetei când aceasta a devenit mult mai caldă decât este azi. În mod similar, Pământul a trecut prin numeroase glaciațiuni. Diferența față de timpurile îndepărtate, când nu doar că nu exista civilizația umană, dar nici măcar oamenii nu apăruseră în lanțul evolutiv, este că aceste schimbări se produceau cu mult mai lent, de-a lungul a mii de ani. Observările recente, pe de altă parte, conchid invariabil că schimbările climatice prezente se petrec cu o viteză foarte mare, ciclurile naturale nefiind, în nici un caz, singurele vinovate de acest fenomen. Activitatea industrială umană este, deci, cea care accelerează intensificarea efectului de seră, existând deja temeri că efectele se vor petrece mult mai rapid decât vor fi capabile speciile planetare să se adapteze.
Încălzirea planetei conduce la topirea accelerată a ghețarilor și a calotelor polare, fenomene care deja sunt observabile de la an la an. Nu sunt cunoscute, însă, efectele pe care le vor avea topirea rapidă a cantității de gheață care reprezintă, astăzi, circa 10% din întreaga masă a planetei și care înglobează 75% din rezerva de apă dulce. Topirea întregii cantități de gheață de la poli și a ghețarilor va duce la o creștere estimată a nivelului apelor Oceanului Planetar cu circa 70 de metri. Orașe și regiuni întregi, puternic populate azi, se vor afla sub apă, fapt care va conduce la migrații masive, foamete extinsă, probleme acute privind sănătatea și igiena.
Lipsa apei necesare pentru producerea electricității, pentru irigații și pentru uzul personal va fi o altă consecință a încălzirii globale produse de efectul de seră. Valurile de căldură extremă, tot mai dese și tot mai lungi, încep deja să afecteze regiuni întinse ale planetei, în fiecare an. Perioadele prelungite de secetă vor perturba serios lanțurile de producție și aprovizionare cu alimente ale populației. În același timp, furtunile vor crește în intensitate și frecvență și vor afecta regiuni care nu ar trebui să fie afectate în mod normal. Iar acestea sunt doar câteva dintre consecințele pe care un efect de seră mai intens, datorat activității umane și emisiilor artificiale de GES, sunt deja proiectate prin predicții computerizate. Alte efecte pot fi, însă, impredictibile și rămân necunoscute omenirii.
13. EFECTELE GAZELOR CU EFECT DE SERĂ ASUPRA MEDIULUI
În contextul în care știrile despre încălzirea globală și despre fenomenele meteo neobișnuite par a fi o constantă în zilele noastre, tot mai multe îngrijorări apar în legătură cu viitorul pe termen mediu și lung al vieții și a felului în care civilizația umană va face față schimbărilor climatice ale căror semne sunt tot mai vizibile.
Desigur, o mare parte dintre îngrijorări sunt direcționate către poluare ca fiind principala cauză a schimbărilor climatice, dar, de multe ori, este uitat un fenomen fizic care a însoțit existența Pământului încă din vremea formării atmosferei. Este vorba despre efectul de seră – un fenomen care are, în general, un efect benefic asupra vieții de pe planetă, însă, în egală măsură, în eventualitatea producerii unor dezechilibre semnificative, poate conduce la efecte dintre cele mai neprielnice.
Astfel, în acest articol vei afla mai multe detalii despre efectul de seră, modul de acțiune al acestui fenomen fizic natural, despre gazele cu efect de seră și legătura directă între poluarea rezultată din activitatea umană și intensificarea efectului de seră.
acdepolt@gmail.com
0740166208
De ce noi?
Misiunea noastră
Acest proiect are ca scop principal educarea tinerilor si nu numai, pentru protejarea mediului inconjurator, pentru a se putea implica direct, sa intreprinda diverse actiuni de prevenire a poluarii si implicit a fenomenului schimbarilor climatice.
Urmărește-ne
Contactează-ne
e-mail: acdepolt@gmail.com
Tel.: 0740166208 Mihaita Ganesanu
Sediul asociatiei este în mun. Slatina, str. Primäverii, nr.28, bl.7, sc.C, ap.3, jud. Olt